Despre mine

Fotografia mea
Sunt o fire comunicativă, transparentă,creativă şi tolerantă.Îmi plac oamenii adevăraţi. Iubesc poezia, fotografia, muzica, florile, primăvara, marea, copiii, cerul şi apusurile de soare. Consider că dacă nu pui suflet în lucrurile pe care le faci, mai bine nu le faci că nu-ţi ies. Restul vă las să descoperiţi voi.

miercuri, 12 decembrie 2012

Copacii plâng cu lacrimi de gheaţă

                 În urmă cu, câteva zile...a plouat. Apoi, a fost ger. Copacii au rămas îngheţaţi. Sunt trişti. Ramurile nu le mai sunt întinse spre cer ci plecate spre pământ de greutatea gheţii. Marţi dimineaţă, când am ieşit afară, pomii trosneau încercând să se elibereze de gheaţa care nu s-a topit. În schimb, crengile au început să se rupă şi să cadă. Mă doare sufletul când mă uit la ei...i-aş ajuta pe toţi dacă aş putea.
             Zână a ierniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii!!!!!!!!!!!!!!!!!! Fie-ţi milă, TE ROG, de copaci!

joi, 24 mai 2012

De ce-ai plecat, sufleţel?!

Ies afară şi-l strig.
Nu mişcă nimic şi Nimeni.
Doar Ploaia...
Doar Vântul.
Mă întreb, revoltată, cu glas tare:
"Unde eşti?".
Şi iarăşi îl strig.
Trec lungi clipe
De aşteptare.
Şi-atunci o străfulgerare...
Îmi amintesc
Cu durere şi DOR
Că e printre îngeri.

MI-E DOR DE TINEEEEEEEEEEEE!

miercuri, 25 aprilie 2012

Florile dăruite din suflet de copil

De când s-a topit zăpada şi florile timide şi-au scos căpşorul din pământ, o copilă-adolescentă, s-a gândit că mie-mi lipseşte ceva. Îmi lipseau florile. Ciudat...ar spune unii sau alţii, ţinînd cont de faptul că în grădina lu"mami există fel şi fel de flori.




Copila avea dreptate însă. Duceam dorul florilor primite de la copii. Primul sms a sunat aşa:"Vă rog să ieşiţi puţin la poartă". Şi am ieşit. Şi mă aştepta ea, cu un buchet imens de narcise galbene.



Dacă nu ştiaţi, eu, IUBESC florile!Şi cînd am văzut buchetul, mi-au dat lacrimile de bucurie. Azi aşa...mâine aşa...la două trei zile primeam sms sau găseam în poartă un buchet de flori de grădină. Unele dintre flori le cerea de la vecini, altele erau"împrumutate" pentru mine. Dar nu mai conta! Aşa a început o poveste frumoasă pe care, cu siguranţă, nu o voi uita niciodată.



În seara asta, afară bătea un vânt cald şi rebel. Am primit sms. Am răspuns la el. Şi când am ajuns acasă am descoperit, în poartă un buchet SUPERB şi înmiresmat de narcise albe.



CELE MAI FRUMOASE FLORI sunt cele dăruite din adâncul unui suflet de copilă-adolescentă.






joi, 29 martie 2012

Primăvara şi Hoţul

         Mi se părea incredibil, ca într-o dimineaţă, când m-am trezit să văd în grădina din faţa casei, nişte mogâldeţe verzi şi mici-mici de tot. Erau ghioceii. Aveau 1centimetru. Şi pentru că erau atât de mici şi firavi, am luat aparatul ca să imortalizez clipa. În câteva zile, au crecut. Ajunseseră la 2 centimetri şi deja aveau clopoţeii deschişi. Superbi! În aceeaşi zi, când m-am întors de la servici, stupoare! Mai erau doar câţiva. Restul, dispăruseră. Vinovatul? Ca în poeziile Elenei Farago....era căţelul meu drag, care are 6 luni. Ne-am supărat puţin, cu toţii. Dar ce puteam să-i facem unui căţeluş-copilaş? I-am arătat ghioceii, i-am explicat că nu are voie să mănânce florile. A doua zi însă, l-am prins cum mesteca o codiţă de la un alt ghiocel. Concluzia întregii familii: căţelului nostru îi plac florile!!!
El e MikyIar aceasta e o floricică, care a trăit o singură zi. Adică ieri. Căci astăzi dimineaţă, a mâncat-o Miky.

joi, 23 februarie 2012

La mulţi ani, celor ce iubesc româneşte!

                               De la Iubi pentru mine şi de la mine, pentru voi!
       Iubiţi-vă în fiecare zi, mult de tot, sincer şi dezinteresat. Iar iubirea vi se va întoarce înapoi cu siguranţă!