În urmă cu, câteva zile...a plouat. Apoi, a fost ger. Copacii au rămas îngheţaţi. Sunt trişti. Ramurile nu le mai sunt întinse spre cer ci plecate spre pământ de greutatea gheţii. Marţi dimineaţă, când am ieşit afară, pomii trosneau încercând să se elibereze de gheaţa care nu s-a topit. În schimb, crengile au început să se rupă şi să cadă. Mă doare sufletul când mă uit la ei...i-aş ajuta pe toţi dacă aş putea.
Zână a ierniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii!!!!!!!!!!!!!!!!!! Fie-ţi milă, TE ROG, de copaci!
Despre mine
- Sunt o fire comunicativă, transparentă,creativă şi tolerantă.Îmi plac oamenii adevăraţi. Iubesc poezia, fotografia, muzica, florile, primăvara, marea, copiii, cerul şi apusurile de soare. Consider că dacă nu pui suflet în lucrurile pe care le faci, mai bine nu le faci că nu-ţi ies. Restul vă las să descoperiţi voi.
Tristeţile iernii...Şi la mine se întâmplă ceva asemănător draga mea.
RăspundețiȘtergereÎmi place sensibilitatea ta! La Mulţi Ani, draga mea!
Îmi pare rău şi de parcul Pazvante...Păcat!