Nu mişcă nimic şi Nimeni.
Doar Ploaia...
Doar Vântul.
Mă întreb, revoltată, cu glas tare:
"Unde eşti?".
Şi iarăşi îl strig.
Trec lungi clipe
De aşteptare.
Şi-atunci o străfulgerare...
Îmi amintesc
Cu durere şi DOR
Că e printre îngeri.
MI-E DOR DE TINEEEEEEEEEEEE!
