De trei zile
Vântul cald
Își așteaptă
Mireasa-n prag.
S-a dus nerăbdător
Și s-a întors
Cu un întreg popor:
Nuntași de-alde lui Nor.
Pe Soare,
Preot l-a tocmit.
Dar mireasa...
Tot n-a sosit.
Și preotul
S-a plictisit.
Durerea de cap
Pe mire l-a luat,
Printre nuntași
S-a perindat
Însă de mireasă
N-a aflat.
Unde o fi?
Ce-o fi pățit?
Ce s-a-ntâmplat
De n-a venit?
Spre seară,
Luna și-a ei stea
Au trâmbițat:
”Vine, mireasa!”
Apoi doisprezece feciori,
Mult așteptații Zori,
Au adus într-o caleașcă
Pe mireasa cea poznașă.
Și-acum, mireasa, Ploaie
Și-al ei mire Vânt
Plecat-au pe un Curcubeu
Spre un alt Pământ.