Suflet de Miradoniz

Suflet de Miradoniz




Botoşani a fost leagănul

Din care s-a născut:

Eminovici Mihai,

La Ipoteşti crescut.



În susur de uzvoare

Şi şoapte de pădure,

Sub clar de lună plină

Visa la prinţi şi zâne.



Ieri el era Dionis-Dan

Iubind-o pe Maria.

Astăzi vrăji prinţesa

Luceafăr, fu menirea.



Iubea florile-albastre

Şi sălcii plângătoare

Şi cerul plin de stele

Dorinţi rătăcitoare.



În ţară, sufleor fu şi copist.

Iar la Berlin, student, poet, artist;

Bibliotecar şi revizor în Iaşi şi Vaslui,

Redactor şef apoi la "Timpul" lui.



Pe Micle Veronica a iubit-o nespus...

Poetul nepereche cu sufletul supus.

S-a stins bolnav şi singur.

Scăpând de lumea rea

Dar rândurile sale

Vor dăinui de-a pururea.


          Eminescu a fost, este şi va fi cel mai drag poet al sufletului meu. Aceste versuri le-am mâzgălit într-un caiet prin 2009. Azi le-am găsit, le-am retuşat puţin şi...